O poză superbă! Ce mi-a plăcut și ce nu mi-a plăcut azi în #pman?

Нравится

Publicat la 03 Nov, 2013; 7,616 afișări;; 6 comments; tag-uri: ,

Am fost azi în #pman. Am explicat aici de ce am decis să merg. Deci, trec direct la subiect.

Ce mi-a plăcut?

1. Un eveniment pozitiv. M-am săturat de meetinguri contra comuniștilor, contra guvernării, contra celor care sunt contra… În sfârșit, un eveniment pozitiv. Pentru apropierea de UE. Pentru o idee, pe care o susțin cu tot sufletul.

2. Un număr imens de oameni. O energie foarte puternică și pozitivă în #pman. Din fața monitorului nu o vei simți niciodată.

3. Niciun simbol de partid. Oamenii aveau cu ei doar drapele ale UE și ale R. Moldova.

Click pe poză pentru mărire. O imagine superbă. Te trec fiorii.

Ce nu mi-a plăcut?

1. Pro-europenii de pe Facebook s-au întrecut în criticarea meetingului. Fraților, partidele astea cu imaginea lor la pământ, dar au făcut un lucru de toată frumusețea. Dar voi, ce ați făcut? Ați turnat zoi. Și apă la moara comuniștilor.

2. Au fost câteva discursuri bune, dar au fost și discuri slabe. Foarte slabe. Inclusiv discursul președintelui Timofti. Liderii de partide au vorbit mai clar și pe înțeles. Da, e ușor să critici dintr-o parte, dar cred că, totuși, organizatorii ar fi trebui să selecteze mai atent vorbitorii, iar ăștia să se pregătească mai bine. Mi-ar fi plăcut să văd în scenă oameni cu mare greutate ca Vasile Botnaru, Constantin Tănase, Val Butnaru, Petru Hadârcă, Ala Mândâcanu etc.

Concluzii

Da, o parte dintre cei din #pman au fost mobilizați “dobrovolino – prenuditelino”. Dar să spunem că marea de oameni de circa 80 – 100 de mii de oameni a venit obligată de cineva, e o mare prostie. Cine are o minimă experiență în organizarea unor manifestări publice știe cât e de greu să scoți în piață 500 de oameni.

Dacă faci un event pe Facebook și confirmă 10 mii că vor participa, îți vin 100 maximum. Dar cum scoți în #pman zeci de mii de oameni? Fără o idee mobilizatoare, e imposibil. De asta, sunt sigur că majoritatea au venit conștient. Iar la firea moldoveanului, chiar dacă partidele au exagerat cu “metodele” de mobilizare și cu care nu sunt de acord, înțeleg că, uneori, este eficient să-i dai un șut în fund moldoveanului inconștient ca să facă vreo câțiva pași înainte. Chiar dacă tot e în beneficiul lui.

Cred că trebuie să ne învățăm a aprecia lucrurile bune. Sunt sigur că presa occidentală va trata mult mai pozitiv evenimentul de azi, decât pro-europenii moldoveni de pe Facebook.

Ce crede acum Rogozin? Fumează nervos în colț. O palmă peste obraz de toată frumusețea.

Ce face Voronin? Cred că, împreună cu Markușa, a făcut pe el, când a văzut așa mare de oameni. Revoluția lor de catifea s-a rătăcit prin codri. Adio!

Vezi mai mult

Comunismul, Europa și meetingul din #pman

Нравится

Publicat la 02 Nov, 2013; 4,085 afișări;; 4 comments; tag-uri: , ,

O zi de toamnă. Anul 2002. Eram pe peronul gării și urmăream cum trenul Chișinău – Moscova se mișcă din loc. Apoi, la geam, câteva mâini au fluturat a rămas bun. Erau mama și sora. N-am să uit acea zi, când am înțeles că toată familia mea plecase din țară. Am rămas singur printre sutele de oameni din gară, cu gândul la frații mei, plecați la muncă peste hotare cu un an mai devreme. Și tot singur printre sutele de mii de chișinăueni. Eram student în anul I de facultate, proaspăt bobocel venit în capitală dintr-un sat din nordul Moldovei. Am rămas acasă nu din mare sentiment de patriotism, ci pentru că așa am simțit atunci că este corect.

* * *

Vara 2007. Anul când am absolvit facultatea și am fost din nou în fața unei alegeri. Să plec din țară la familia mea sau la un masterat… or să rămân acasă. Au urmat ani frumoși la UNIMEDIA cu Dumitru Ciorici, frații Sergiu și Vasile Galușca. Ani care au revoluționat media online. Internetul a devenit unicul mediu în care presa de limbă română a depășit în audiență presa de limba rusă. Ani în care am simțit pe propria piele presiunea regimului comunist și dorința de libertate. Ani în care am călătorit mult în țările UE și Rusia. Ani în care am înțeles că simt românește și aparțin spațiului european. Chiar dacă toată familia mea a emigrat și locuiește în Rusia.

* * *

2 noiembrie 2013.

Majoritatea prietenilor mei de facebook scriu că duminică #rămânacasă :) și nu vor ieși în #pman. Și, cel mai dureros, e că au suficiente motive pentru asta.

Conștientizez că pușcăriașul Năstase a fost cel care a integrat România în UE. Pro-rusul Ianucovich este cel care apropie mai mult Ucraina de UE decât au făcut-o pro-europenii Iușcenko și Timoșenko. Și, în Moldova, colac peste pupăză, Filat și Plahotniuc în Europa ne duc! Ingrată situație :) Cu toate astea, am decis pentru mine că voi merge duminică, 3 noiembrie, în PMAN.

Sigur că nu sunt de acord cu participarea “dobrovolino prenuditelino” a multor bugetari. Cei vor vor să iasă mâine doar că așa le-a spus Șefu’, mai bine să stea acasă.

Am să ies în PMAN nu pentru actuala guvernare, ci pentru că îmi doresc o justiție liberă și vreau să trăiesc ziua când unii dintre cei, care azi fură Moldova, să ajungă la răcoare.

Am să ies în PMAN nu pentru Filat și Plahotniuc, și nici pentru interesele lor electorale, ci pentru că, dincolo de gâlceava politică, trăim un important moment istoric, când R. Moldova are șansa să se rupă de trecutul său sovietic. Să ne rupem de Lenin, Stalin și Voronin și să scoatem comunismul din noi.

Eu simt că trebuie să fiu duminică în #pman. E doar părerea mea și nu o impun nimănui.

DSC06933

Vezi mai mult