(foto) Mi-am vizitat familia, vila lui Putin, a lui Medvedev şi cetăţenii moldoveni care lucrează la negru în Moskova

Нравится

Publicat la 09 Aug, 2008; 4,837 afișări;; 16 comments; tag-uri: , , , , , ,

Săptămâna aceasta am vizitat Moskova. Am prins câţiva „iepuri” dintr-o singură vizită: mi-am văzut familia, am fotografiat vila lui Putin şi a lui Medvedev şi m-am documentat referitor la modul în care se pregătesc să (nu) participe cetăţenii moldoveni din capitala rusă la alegerile parlamentare din 2009. Mai jos găsiţi şi un reportaj foto din Rublyovka, cea mai luxoasă regiune din Moskova.

Încep cu ceea ce este mai aproape de suflet. Familia. După câteva luni, mi-am revăzut mama, sora şi fraţii, care s-au stabilit cu traiul în Moskova. Fraţii au fost cei care au plecat primii peste hotare în căutarea unui trai mai bun, imediat după alegerile parlamentare din 2001, când au câştigat comuniştii alegerile.

Deşi sunt născut în Rusia (pe atunci părinţii, ambii originari din nordul Moldovei, erau la muncă peste hotare) şi membrii familiei „mă vor” alături de ei, decizia mea este că rămân în Chişinău. Aici îmi sunt prietenii. Aici simt că este nevoie de mine. Aici avem de făcut schimbarea din 2009 ;)

Trecem mai departe. Rublyovka este cea mai luxoasă regiune a Moskovei. Aici locuieşte preponderent elita rusă: preşedintele Medvedev, prim-ministrul Putin, primarul Moskovei Lujkov şi alţi înalţi demnitari. E situată în partea de vest a capitalei Federaţiei Ruse. Aşa cum mă aflam la Moskova, nu am putut rata ocazia şi m-am decis să fac câteva poze din „inima” elitei ruseşti pentru vizitatorii blogului meu :)

Ca să ai acces în această regiune e nevoie de un permis special. Astfel, datorită celor doi fraţi ai mei, am reuşit să vizitez Rublyovka (ca să evit speculaţiile am să menţionez că unul dintre fraţii mei lucrează în această regiune). Aşa că „am încălecat” pe o maşină cu „permis special” şi m-am pornit la drum.

Deşi este denumită „Rublyovka”, în realitate aici sunt mai multe orăşele şi sate cu denumiri diferite. Cel mai renumit orăşel este Jukovka. Aici sunt cele mai luxoase magazine, fiind prezente o mulţime de branduri occidentale şi de peste ocean: Gucci, Maserati, Ferrari, Lamborghini, Harley-Davidson etc.

Nu am putut trece cu vederea nici vila de la Novoe-Ogorevo a ex-preşedintelui rus, Vladimir Putin. Am reuşit să fotografiez doar gardul de circa şapte metri. Mai jos puteţi vedea cum arată vila lui Putin din satelit, unde se văd inclusiv şi pistele pentru elicopter.

E interesant faptul că Dmitri Medvedev după ce a fost ales în calitate de preşedinte al Federaţiei Ruse a preferat „să-l lase” pe Vladimir Putin în vila prezidenţială şi să-şi construiască o vilă separată. Astfel, Medvedev şi-a tras câteva hectare de terem pe malul râului „Moskova”, de circa trei ori mai mare decât terenul colegului său Putin.

Ultimele zile din vizita mea la Moskova le-am rezervat pentru chestiuni mai strategice :) Am vizitat câteva pieţe, inclusiv câteva zone de construcţii unde lucrează mai mulţi cetăţeni moldoveni. Pentru o zi am lăsat pantalonii la dungă, m-am îmbrăcat în haine de constructor, am pus mâna pe un ciocan electric şi am făcut câteva găuri într-un perete gros de un metru, prin care urmează să treacă ţevele pentru apă. Astfel, am simţit pe pielea mea cum cetăţenii moldoveni de peste hotare câştigă în sudoarea frunţii banii, pe care îi trimit rudelor acasă şi datorită cărora comuniştii se laudă că dezvoltă economia ţării. Mdaaa…

Am discutat cu zeci de moldoveni şi despre alegerile din 2009. M-am convins încă o dată că moldovenii de peste hotare (inclusiv din Moskova) sunt anti-comunişti. Pe de altă parte, ei nu cunosc alte partide, pentru care ar merita să meargă la vot. După o discuţie sinceră şi deschisă despre viaţa politică din Moldova, mai mult de jumătate dintre persoanele cu care am conversat s-au arătat interesate să meargă la vot. O parte dintre ei vor sunt gata chiar să se implice mai activ în alegeri. Am „în geantă” mai multe idei „năstruşnice” referitoare la modul în care pot fi mobilizaţi cetăţenii moldoveni de peste hotare să participe în alegerile din 2009, dar le păstrez (încă!) pentru mine.

Vezi mai mult

PCRM poate fi învins în alegerile parlamentare din 2009

Нравится

Publicat la 22 Jul, 2008; 2,978 afișări;; 13 comments; tag-uri: ,

PCRM poate fi învins în alegerile parlamentare din 2009. Pentru asta e nevoie ca PL şi PLDM să atragă electoratul dezamăgit cu oferta schimbării clasei politice; PSD şi PDM să participe pe o singură listă comună cu Braghiş în frunte; PNL şi PMAE să adere la AMN, PL sau PLDM; ex-premierul Tarlev să fie lansat separat în alegeri, care va scădea din puterea PCRM şi să fie păstrată “o uşă deschisă” pentru PPCD. Mai multe detalii vedeţi în analiza, pe care am scris-o pentru UNIMEDIA.

În ce măsură credeţi că este realist scenariul, pe care l-am prezentat pe UNIMEDIA? Aştept feed-back ;)

Vezi mai mult

(video) Datoria morală a unei generaţii expirate

Нравится

Publicat la 11 Jul, 2008; 3,681 afișări;; 41 comments; tag-uri: , , ,

Termenul de valabilitate al majorităţii politicienilor de pe scena politică moldovenească a expirat de mult timp. Pentru ca Moldova să-şi asigure un viitor european, unica soluţie este schimbarea „generaţiei expirate” pe o generaţie de politicieni tineri, competenţi şi cu o mentalitate europeană. E o datorie morală a generaţiei părinţilor şi buneilor noştri. Te invit să căutăm împreună argumentele necesare.

BOROBOAŢE. Crescuţi de mici într-o perioadă dictatorială, actualii politicieni nu se pot rupe de metodele de lucru sovietice. În plus, de la economia planificată la o economie de piaţă, vorba poetului, „e-o cale atât de lungă…”. Astfel, politicienii nu mai pot fi transformaţi peste noapte în politicieni de factură europeană. Adică, nu pot fi mai mult decât sunt.

Lipsită de experienţă politică, „generaţia expirată” a făcut de-a lungul celor 15 ani de independenţă o mulţime de „boroboaţe”. De la „mica Elveţie” – aşa cum era considerată de europeni la începutul anilor ´90, Moldova a ajuns astăzi „cea mai săracă ţară europeană”.

Haideţi să mişcăm un pic “materia cenuşie”. Mai jos aveţi trei materiale video, pe care vă invit să le comparaţi. În primul este preşedintele Voronin, ca exponent al acestei “generaţii expirate”…

[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=Rw54JNW2rdQ[/youtube]

aici este Dorin Chirtoacă, primarul general al mun. Chişinău şi vice-preşedinte al Partidului Liberal (unul dintre promotorii reformării clasei politice)…
[youtube]http://youtube.com/watch?v=F6pN4oDVxfY[/youtube]

…şi Vlad Filat, preşedintele Partidului Liberal Democrat din Moldova, lider al unei formaţiuni politice în care sunt implicaţi mai mulţi politicieni noi, cu viziuni europene:
[youtube]http://youtube.com/watch?v=9q3ZfE1z9T8[/youtube]

Aţi văzut cum gândesc şi se exprimă “politicienii expiraţi” comparativ cu politicienii de top nou. Formulaţi-vă propria părere.

Nu vreau să fiu înţeles că torn „zoile” în capul cuiva. Dimpotrivă, te invit să găsim soluţii viabile pentru viitorul acestui „colţ de rai”. Totuşi, pentru a face anumite prognoze, trebuie să cercetăm trecutul şi să învăţăm din propriile greşeli. Eşecul primilor ani de guvernare nu este doar problema politicienilor. În primul rând, e problema Republicii Moldova. Lipsa de experienţă a politicienilor moldoveni, aflaţi la guvernare după destrămarea URSS, a aruncat Moldova într-o criză din care abia acum încercăm să ne debarasăm. Deci, cauza problemei este lipsa de experienţă.

KNOW-HOW. Dacă ar fi să privim în istorie, avem un trecut contradictoriu. Dacă ne gândim la strămoşi precum Decebal şi Burebista, continuând cu Ştefan cel Mare şi Mircea cel Bătrân, ar trebui să curgă prin vinele noastre sânge de luptător. Ecuaţia se schimbă dacă luăm în calcul că deja de câteva sute de ani suntem sub „papuc”. Iniţial sub papucul turcilor. Apoi, al ruşilor. Astfel, în Moldova s-au format un fel de politicieni „sub papuc”. Experienţa de guvernare (englezii îi spun „know-how”), acumulată pe parcursul istoriei, s-a dus pe „apa sâmbetei”. Imaginează-ţi ce ar fi dacă toată experienţa de guvernare din perioada lui Decebal şi a lui Ştefan cel Mare ar fi fost transmisă din generaţie în generaţie! Ne-am fi ciocnit de situaţia în care poeţii şi scriitorii să facă politică după declararea independenţei?

Pentru o situaţie de normalitate, e nevoie ca „know-how”-ul politic să fie transmis dintr-o generaţie în alta. Ceea ce pot face util cu adevărat actualii politicieni din „generaţia expirată” e să transmită tinerilor experienţa acumulată. Să lucreze cot la cot. Iar juniorii să preia de la seniori doar „partea bună”. E o datorie morală a politicienilor de azi faţă de ţară şi faţă de generaţiile viitoare.

CE FACEM? E clar ca bună ziua că fotoliul din Parlament sau Guvern e moale şi comod. E greu să accepţi ca să-l oferi de bună voie altcuiva. Dar acest lucru oricum va avea loc. Fie pe calea conflictului dintre generaţii, fie pe calea schimbării treptate. Acum, schimbarea poate fi realizată treptat. De la lipitul afişelor, tinerii politicieni trebuie să treacă la un alt nivel şi să se regăsească tot mai des în listele partidului pentru alegerile parlamentare din 2009. E adevărat că ţine şi de prestanţa tinerilor politicieni.

Deci, dragă vizitator, ce facem?! Ne învăţăm să cerem mai mult?! Tu ce părere ai?

PS: Acest editorial a fost publicat în ziarul pentru tineri “Asta DA” din 30 ianuarie 2007 (fără materialele video, evident) :) De atunci, SCHIMBAREA a avut loc la nivelul capitalei, prin alegerea lui Dorin Chirtoacă la 17 iunie 2007 în funcţia de primar general al mun. Chişinău. Urmează SCHIMBAREA 2009?!

Vezi mai mult

Varianta PL plus PLDM ar fi ideală, dar (astăzi) nu e reală?

Нравится

Publicat la 25 Apr, 2008; 2,156 afișări;; 4 comments; tag-uri: , , , ,

Constantin Tănase publică în „Timpul” de azi dimineaţă un editorial, în care analizează rezultatele barometrului de opinie publică. Tănase susţine că scenariul PL + PLDM pentru alegerile din 2009 ar fi ideal, dar nu este real. Hmmm… şi dacă nu este real (acum), atunci care scenariu ar fi „careta fermecată” ce ar aduce partidele de orientare democrată la guvernare în 2009?

Sunt de acord cu Tănase că „varianta PL plus PLDM ar fi ideală”. Anume o astfel de alianţă este cea mai aproape de aşteptările alegătorilor dezamăgiţi. Un bloc electoral PL + PLDM ar fi adunat, din punctul meu de vedere, (+ -) 30% dintre voturile alegătorilor. Pronosticul se bazează pe ideea că, pe moment, electoratul comun al celor două partide este de circa 15%. Alierea forţelor le-ar dubla, cel puţin, rezultatul electoral.

Dar, să nu chinui degetele şi tastiera în zădar, constat că scenariul „BMD 2005” e irealizabil. Şi asta din motiv că PCRM a avut grijă să interzică blocurile electorale pentru alegerile din 2009. Mai este posibil scenariul de a candida pe o listă comună în alegerile parlamentare din 2009, dar e puţin probabil ca Filat sau Ghimpu să fie de acord cu aşa ceva (deşi… mai ştii? În politică, totul e posibil).

Scenariul realizabil pentru 2009 este „CMC 2007”. Partidele de orientare democrată, care vor ajunge pe cont propriu, vor forma în Parlamentul din 2009 o coaliţie de guvernare democrată (asta în cazul în care vor ocupa majoritatea fotoliilor din legislativ). PCRM este încă destul de puternic (în sondaje). În mai puţin de un an, opoziţia trebuie să se mobilizeze şi să convingă electoratul pentru a întoarce scorul electoral în favoarea sa. Cum? Am să revin în posturile următoare cu unele idei „năstruşnice” ;)

Vezi mai mult

Sâmbătă, 15 martie, va avea loc unul dintre principalele evenimente politice ale anului 2008

Нравится

Publicat la 11 Mar, 2008; 1,907 afișări;; no comments; tag-uri: , , , ,

pcrm1.jpgE vorba despre Congresul al VI-lea al Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM). Astfel, sâmbătă am putea să aflăm răspuns la mai multe întrebări care frământă scena politică: se va reforma sau nu PCRM? Va menţine sigla (secera şi ciocanul) şi denumirea de PCRM sau va opta pentru “un ambalaj” mai occidental? Ce va face spicherul Marian Lupu: rămâne fidel comuniştilor sau… “buturuga mică răstoarnă carul mare”?

Am încercat să aflu mai multă informaţie despre eveniment de pe site-ul oficial al PCRM. Congresul va avea loc la 15 martie 2008 în incinta Palatului Republicii pe adresa str. Maria Cebotari, 16. Începutul înregistrării ora 9:00. Începutul activităţii congresului la 10:00.

Am făcut click pe bannerul congresului şi mi s-a deschis o pagină nouă cu… o eroare tehnică (vedeţi mai jos). E clar că e o greşeală a persoanelor care administrează site-ul. Dar, să fie oare şi un semn?

eroare.jpg

Vezi mai mult

E bine că discutăm. Haideţi să ne mobilizăm!

Нравится

Publicat la 05 Mar, 2008; 2,363 afișări;; 13 comments; tag-uri: , , , ,

anul_tineretului.jpgDupă publicarea analizei Anul (electoral al) tineretului, au apărut şi primele reacţii. Articolul a fost preluat de cotidianul Timpul de dimineaţă şi revista basarabeni.ro. Tema a început să fie discutată pe grupul de discuţii al Consiliului Naţional al Tineretului din Moldova şi în cadrul bucătăriei politice, iniţiată de organizaţiile de tineret ale PPCD şi PCRM. Sunt bune discuţiile, dar pentru a obţine un rezultat palpabil ar trebui să strângem rândurile şi să ne mobilizăm!

Poziţia mea
Pregătim o petiţie către Parlamentul Republicii Moldova, care să prevadă:

1. Crearea unui fond naţional pentru Anului tineretului de cel puţin 50 mln. de lei. De gestionarea fondurilor să fie responsabil grupul de lucru creat pe lângă preşedintele Voronin, dar care urmează să-şi modifice componenţa în aşa mod încât reprezentanţii organizaţiilor de tineret să fie majoritari. De ce 50 milioane de lei, dar nu 30, 40 sau 70 de mln. de lei? Pentru că 50 mln. ar fi o sumă minimă, care ar urma să fie alocată pentru proiecte concrete – îmbunătăţirea situaţiei în căminele studenţeşti, creditarea tinerelor familii şi a tinerilor antreprenori etc. – şi care ar fi mai mult decât doar „praf în ochi”.

2. Majorarea bugetului naţional pentru acţiuni de tineret de la 3,5 mln. de lei la cel puţin 10 mln. de lei anual.

Petiţia să poată fi semnată în variantă online de orice persoană interesată. Ulterior, documentul cu semnături se depune la Parlament (deputaţii decid modificările în buget de stat). Pentru un vot pozitiv, ar urma să existe şi o susţinere parlamentară (la acest subiect revin mai târziu).

Alte idei:
Vladimir Us:
“Cred ca una din actiunile concrete ar trebui sa fie elaborarea unei conceptii alternative celei oficiale pentru desfasurarea anului tineretului din RM sustinute de semnaturile liderilor organizatiilor de tineret din RM, aceasta urmind sa fie pusa pe masa consilierilor presedintelui in cel mai scurt timp posibil. Ar trebui ales un comitet reprezentativ pentru tot spectrul de preocupatii ale tinerilor (…), care ar fi responsabil de promovarea acestei conceptii si care ar participa la eventualele negocieri cu puterea. (…) Important, dupa mine, este sa fie excluse structurile politice de tineret, in momentul in care acestea nu aduc altceva decit dividente structurilor politice sus-pozitionate.”

Deci, aştept propuneri concrete, însoţite de “un plan de acţiune”. Dacă va fi nevoie, putem organiza şi un off-line ;)

PS: Mulţumesc pentru feed-back lui Ion Guzun, Octavian Racu şi Vladimir Us.

Vezi mai mult

2008 – anul [electoral al] tineretului

Нравится

Publicat la 02 Mar, 2008; 2,685 afișări;; no comments; tag-uri: , , , , , ,

Deşi a inaugurat cu mult fast anul tineretului, guvernarea nu face nimic concret pentru a îmbunătăţi situaţia tinerilor din Republica Moldova. Din contra, având în vedere că suntem într-un an preelectoral, comuniştii urmăresc să speculeze tematica tineretului în 2008, pentru a obţine avantaje în alegerile parlamentare din 2009.

[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=2ltn8VFK-SQ[/youtube]

La 26 decembrie 2007, preşedintele Vladimir Voronin decretează 2008 drept an al tineretului. La prima vedere, e o iniţiativă îmbucurătoare. Dar dacă analizăm contextul deciziei, inclusiv faptele guvernării în ultimii ani, înţelegem că este o acţiune populistă cu bătaie lungă pentru alegerile din 2009.

Să trecem la fapte. E o tradiţie ca bugetul de stat pentru acţiuni de tineret să fie mic. După alegerile parlamentare din 2005, când era de un milion de lei, valoarea bugetului naţional pentru tineret „creşte” în 2006 la 3 mln. de lei, iar în 2007 – la 3,2 mln. de lei[1]. Dacă să împărţim fondurile alocate de Guvern acţiunilor de tineret la numărul de un milion de tineri (conform datelor statistice tinerii reprezintă circa 1/4 din populaţia ţării), obţinem suma de 3 lei investiţii ale statului pentru „iniţiativele tinerilor”[2]. Şi asta în timp ce în Strategia pentru Tineret, aprobată de Guvernul Republicii Moldova în decembrie 2003, este menţionat faptul că „tineretul reprezintă o prioritate a statului”.

După ce 2008 a fost decretat anul tineretului, am căutat să aflu câţi bani s-au alocat în acest sens. În legea bugetului de stat pentru 2008 am găsit cifra de 6,5 mln. de lei, dintre care 3,5 mln. sunt alocaţii directe ale statului, iar 3 mln. de lei urmează să fie co-finanţare din partea donatorilor internaţionali. Deşi firesc era ca să existe alocări substanţiale pentru „anul tineretului”, bugetul a rămas la acelaşi nivel. Care este explicaţia? Cel mai probabil, declararea anului tineretului a fost o acţiune pripită a guvernării, fără a fi coordonată din timp.

Totuşi, vineri, 29 februarie, preşedintele Vladimir Voronin a inaugurat cu mult fast „Anul tineretului” în incinta Palatului Naţional. O astfel de „sărbătoare” presupune cheltuieli importante. Să înţelegem că toate cheltuielile din timpul anului vor fi acoperite din cele 3,5 mln. de lei? Puţin probabil. În acest caz, putem presupune că o parte din cheltuielile suportate vor fi acoperite din alte surse ale bugetului de stat, astfel încât banii publici nu vor fi utilizaţi conform destinaţiei iniţiale.

Recent, a fost format un grup de lucru, condus de însuşi preşedintele Vladimir Voronin. Majoritatea membrilor din comisia respectivă sunt reprezentanţi ai ministerelor. Societatea civilă e reprezentată de trei organizaţii – Consiliul Naţional al Tineretului din Moldova, Clubul tinerilor prim-miniştri şi Asociaţia Tinerilor din Transnistria – dintre care ultimele două sunt cunoscute în mediul asociativ ca fiind apropiate guvernării. Plus, la una dintre primele şedinţe, organizaţiilor de tineret li s-au cerut să prezinte o listă de activităţi, care urmau să fie incluse într-un plan naţional de acţiuni al anului tineretului. Plus, toate activităţile ONG-urilor de tineret, finanţate de către stat, vor fi incluse în mod automat în acest plan de acţiuni. La modul practic, în astfel de cazuri, ONG-urile prezintă activităţile pe care le implementează, de cele mai multe ori finanţate de către diferiţi donatori internaţionali, iar guvernarea ar putea „să bifeze” succese importante la sfârşitul anului.

O altă activitate care a atras atenţia opiniei publice este relansarea „Parlamentului tinerilor. Un proiect cu aceeaşi denumire a fost implementat în anii 2001 – 2003 de către Consiliul Naţional al Tineretului din Moldova (CNTM). Am fost unul dintre „deputaţii” din cadrul primului „Parlament al tinerilor” şi pot să confirm că proiectul s-a dovedit a fi unul de succes, care a trezit un real interes din partea tinerilor.

E îngrijorător faptul că proiectul a fost iniţiat de către o organizaţie anonimă în mediul de tineret – Institutul Tineretului Guvernator – susţinută de Parlamentul Republicii Moldova. De ce nu a fost invitat în calitate de partener Consiliul Naţional al Tineretului din Moldova (organizaţia care a implementat anterior acest proiect)? Cu toate plusurile şi minusurile sale, CNTM este totuşi organizaţia de referinţă în domeniul politicilor de tineret în Moldova, mandatată să realizeze un astfel de proiect în conformitate cu principiul co-management promovat de către Consiliul Europei. Să nu ştie oare autorităţile despre acest lucru?

Un truc reuşit, să recunoaştem, este implicarea în acest proiect a două organizaţii recunoscute şi cu imagine foarte bună în Republica Moldova – National Democratic Institute (NDI) şi Asociaţia pentru Democraţie Participativă (ADEPT). Rolul organizaţiilor respective va fi unul de consultanţă în cadrul unor seminarii de instruire. În acest mod, deşi sunt implicate mai mult formal, NDI şi ADEPT realizează un transfer de imagine şi de credibilitate pentru acest proiect.

Un alt aspect care pune sub semnul întrebării „anul tineretului” este perioada în care a fost declarat. Chiar dacă ar fi să presupunem că au fost ghidaţi de o intenţie nobilă, guvernanţii oricum au dat-o în bară prin alegerea nereuşită a anului, deoarece 2008 este un an pre-electoral.

Pentru a înţelege mai uşor dacă declararea anului tineretului este sau nu o acţiune populistă, propun să lăsăm la o parte statisticile şi declaraţiile. Au trecut două luni din anul 2008. Să ne gândim pentru fiecare în parte. Personal, simţi ca statul să fi mişcat „un deget” ca tinerii să trăiască mai bine în Republica Moldova?

Totuşi, zarurile au fost aruncate. Anul tineretului a fost deja inaugurat. Dacă autorităţile sunt sincere în demersul lor, atunci ar trebui să întreprindă o serie de paşi, pentru a oferi mai multă credibilitate „Anului tineretului”.

Din punctul meu de vedere, minimum de ce este necesar, este crearea unui fond naţional al anului tineretului de cel puţin 50 mln. de lei, care să fie alocat pentru proiecte concrete (îmbunătăţirea situaţiei în căminele studenţeşti, creditarea tinerelor familii şi a tinerilor antreprenori etc). De gestionarea fondurilor să fie responsabil grupul de lucru creat pe lângă preşedintele Voronin, dar care urmează să-şi modifice componenţa în aşa mod încât reprezentanţii organizaţiilor de tineret să fie majoritari.

Un alt pas, absolut necesar pentru a preveni astfel de situaţii pe viitor, este taxarea guvernanţilor pentru utilizarea tematicii de tineret în scopuri electorale. Inclusiv presa trebuie să acorde o mai mare atenţie subiectului respectiv. Dacă va lipsi reacţia societăţii civile, ce îi va împiedica pe alţi politicieni care vor ajunge la putere să continue aceeaşi tradiţie?

Şi, în final, putem considera că 2008 este Anul Electoral al Tineretului? Eu cred că da! Tu, ce crezi?




[1] Pentru comparaţie, în Lithuania, unde nr. tinerilor este de două ori mai mic decât în Moldova, bugetul Consiliului de Stat pentru Lucrul cu Tinerii (State Council of Youth Affairs) constituie 2,78 mln. Lt (~13,3 mln. MDL). În Azerbaijan bugetul Ministerului Tineretului constituie 1.2 mln. Euro (~20,34 mln. MDL), în Slovacia bugetul acordat finanţării ONG-urilor de tineret constituie 1,5 mln. EUR (~25,41 mln. MDL), în Croaţia, bugetul alocat pentru politicile de tineret este ~500 000 EUR (~8,47 mln. MDL), iar în Suedia – 147 mln. SEK (~ 265,7 mln lei).

[2] Bugetul “acţiuni de tineret” reprezintă suma directă, pe care statul o investeşte în iniţiativele tinerilor la nivel naţional, prin intermediul Ministerului Educaţiei şi Tineretului. Paralel, existe fonduri alocate şi prin intermediul altor ministere, cum ar fi cel al sănătăţii, al muncii etc, inclusiv şi prin intermediul autorităţilor locale.

 

Vezi mai mult