Ce inovații se așteaptă pe site-urile guvernamentale?

Нравится

Publicat la 27 Mar, 2012; 1,532 afișări;; 1 comment; tag-uri: ,

În ultimele zile au apărut mai multe știri în presa de la Chișinău despre hotărârea de Guvern, care stabilește standarde unice pentru site-urile guvernamentale din Republica Moldova. E bine că presa a mediatizat subiectul, însă au fost scăpate din vizor câteva detalii inovatoare din acest document (nu e varianta finală, în monitorul oficial va apărea cu mici îmbunătățiri).

Așa că e necesar să prezint succint avantajele acestei hotărâri de Guvern pentru cetățeanul simplu:

1. Paginile-web oficiale vor fi adaptate pentru accesarea de pe echipamente mobile (telefon mobil, tablete electronice etc.), precum și de către persoanele cu dezabilități printr-un sistem de sonorizare a conținutului;

2. Cetățenii vor avea posibilitatea de a se abona (prin RSS sau alte modalități) la noutățile de pe site-ul ministerului, inclusiv și la anunțurile de angajare. În privința joburilor, cetățeanul simplu va avea posibilitatea de depune online dosarul de participare la concursul de angajare;

3. Cetățenii și societatea civilă să poată seta alerte privind publicarea unui nou document la secțiunea “transparența în procesul decisional”. Acest punct va ajuta atât oamenii interesați, cât și Consiliul Național de Participare, să afle imediat când un minister sau agenție a inițiat un nou proiect de lege sau Hotărâre de Guvern.

De ce este importantă această Hotărâre de Guvern?

1. Stabilește standarde unice pentru toate paginile web guvernamentale într-un singur document. Anterior, activitatea paginilor guvernamentale a fost reglementată anterior de 3 Hotărâri de Guvern și un ordin comun al Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor și Serviciul de Informații și Securitate, care se dublau și conțineau reglementări depășite de timp și de tehnologiile moderne.

2. Paginile vor fi găzduite pe o singură platformă tehnologică, oferită de Centrul de Telecomunicații Speciale, care va garanta securitatea informației și costuri mai reduse pentru întreținere;

3. Oferă mandat Centrului de Guvernare Electronică ca în următoarea jumătate de an să vină cu noi îmbunătățiri ale designului site-urilor guvernamentale.

Sigur că peste noapte site-urile guvernamentale nu vor fi la nivelul standardelor solicitate. Însă e un pas înainte ca site-urile instituțiilor publice să devină mai utile pentru cetățeni. Nu doar o simplă bifă.

Vezi mai mult

“Ridicatul poalelor” pe Internet

Нравится

Publicat la 26 Mar, 2012; 1,562 afișări;; no comments; tag-uri: , ,

Revista Münchhausen a mirosit a tipar proaspăt ceva timp în urmă. Azi a ajuns și la mine. Am răsfoit-o cu plăcere. Articolele sunt unele mai interesante decât altele. Mai ales pagina 6. Acolo un ins se dă cu părerea despre scandalul Privesc.EU vs Oleg Brega. Chiar dacă articolul e scris la 1 decembrie 2011, show-ul pe acest caz din instanțele de judecată încă nu s-a încheiat. Așa că articolul e călduț. Fuguța la citit și la final apăsăm like ca să-l vadă și alți pațani.

Dacă Brega nu ar fi existat, el ar fi trebuit inventat

Acum, când citiți acest articol, primul episod al scandalului mediatic dintre site-ul Privesc.eu și Oleg Brega este deja consumat. Liderii politici s-au mai întâlnit de “n” ori și au discutat despre (ne)alegerea președintelui, iar moș Ion a mai dat a lehamite din mâină de vreo 50 de ori și a închinat de fiecare dată câte un păhărel de tulburel cu un mare regret că, pe timpuri, “Durex”-ul nu era atât de popular. Deci, după ce a mai curs apă pe Nistru, putem analiza cu calm ce s-a întâmplat în cazul Privesc.eu vs Brega.

Aminesc pe scurt esența poveștii: Brega comenta în februarie 2011 pe chat-ul privesc.eu, când un vizitator “i-a sugerat” să izoleze toți homosexualii pe o insulă. Privesc.eu s-a trezit cu o cerere de chemare în instanța de judecată pentru incitarea unui “discurs de ură”, unde a pierdut procesul în prima instanță. Urmează Curtea de Apel, unde Privesc.eu are mari șanse de a câștiga cazul.

Logic că mesajele de discriminare trebuiesc pedepsite. Aici Brega are dreptate. Nu are dreptate, însă, când în loc să atace autorul mesajului, a chemat site-ul în instanța de judecată. E ca și cum m-aș înjura singur pe Facebook, apoi atac cazul în instanță și proprietarii din SUA vor trebui să-mi plătească despăgubiri.

Dar nu asta e cel mai important în acest exercițiu de-a “ridicatul poalelor” pe Internet. Mult mai important este efectul mediatic pozitiv:

1. Publicitate gratuită pentru privesc.eu. Haiducii internetului moldovenesc s-au mobilizat în codrii din pixeli și au vărsat amarul în zeci de postări pe bloguri și mii de statusuri emoționante pe rețelele de socializare pentru susținerea Privesc.eu. Poftim și cifre. Am dat un search pe Google pentru “privesc.eu” și, la momentul scrierii articolului, în ultima săptămână au fost găsite 230 mii rezultate. Pentru comparație, “protv.md” are în ultima săptămână 35 mii de rezultate în căutările de pe Google, iar “unimedia.md” – 100 mii de rezultate.

2. Discuție publică despre cultura comentatorilor pe Internet. Un lucru important, mult mai important decât toată publicitatea gratuită pentru Privesc.eu, este inițierea unei dezbateri publice despre cultura comentatorilor pe Internet. În spațiul online există mult gunoi virtual: atacuri la persoană, comentarii neghioabe și alt spam. Plus, care e responsabilitatea celui care publică un comentariu pe net? Tema a fost reflectată în știri și discutată în câteva emisiuni televizate de maximă audiență. Câți bani ar fi trebuit ca să fie realizată o astfel de campanie? Mulți. Iar campania, ca multe altele, risca să fie plictisitoare. De această dată, izul de scandal a generat dezbateri vii, care au fost urmărite cu interes de public. Neuronii unor comentatori s-au precipitat. E un pas înainte pentru mai multă responsabilitate și cultură în comentariile de pe Internet. Asta nu e suficient, dar nici puțin.

În concluzie, chiar dacă unele accente au fost puse incorect, conflictul Privesc.eu vs Brega are rezultate pozitive. E confirmarea că există cazuri fericite nu doar în povestea cu peștișorul de aur. Iar dacă Brega nu ar fi existat, cu siguranță că el ar fi trebuit inventat. Felicitări! Litigiile în online sunt de abia la început de cale.

Vezi mai mult

„Termometrul” performanței guvernării

Нравится

Publicat la 18 Mar, 2012; 1,910 afișări;; no comments; tag-uri: , ,

La 16 martie 2012 a expirat perioada de grație pentru clasa politică din Republica Moldova. De obicei, această perioadă de grație durează 100 de zile de la preluarea guvernării. În cazul nostru, această perioadă a fost extinsă forțat de nealegerea președintelui. Astăzi, avem deja președinte ales și începem o perioadă calitativ nouă, în care guvernarea nu mai are nicio scuză privind tărăgănarea implementării reformelor prevăzute în programul de activitate al Guvernului.

Avem multe de făcut pentru reformarea justiției, poliției și procuraturii, liberalizarea regimului de vize și a spațiului aerian, administrare fiscală eficientă, lupta cu corupția, promovarea proiectului de e-guvernare și a unui climat sănătos pentru afaceri, dar și multe alte reforme necesare pentru ca tinerii să poată rămâne și lucra acasă și să se simtă realizați.

Un rol foarte important îl vor juca cetățenii și mass-media. Guvernarea nu are acum nevoie de laude, dar nici de boicot. Pentru ca să obținem rezultate bune în următorii 3 ani, presa și societatea civilă trebuie să monitorizeze la sânge activitatea Guvernului și a Parlamentului și să ceară îndeplinirea punct cu punct a programului de guvernare. Ar fi perfect dacă societatea civilă ar prezenta o dată la trei luni câte un amplu proiect de monitorizare a performanței guvernării.

Dacă greșește sau tărăgănează, guvernarea va merita să primească șuturi. Această presiune din partea societății va ajuta. Mult. Sigur că și guvernarea are nevoie să-și îmbunătățească capacitatea de comunicare a progreselor și a interacțiunii cu cetățenii.

De altfel, la următoarele alegeri, cetățeanul va chema această guvernare la covoraș. Așa cum a făcut-o Pink în adresa guvernării Bush.

Vezi mai mult

Tânț, tânț! Nr. 13 :)

Нравится

Publicat la 09 Mar, 2012; 1,876 afișări;; 1 comment; tag-uri: , ,

Știu că găsești rar de tot pe acest blog câte un articol legat de muzică. Așă că a venit momentul potrivit. Tânț-tânț… vezi mai jos un clip, care m-a prins. Unde mai pui că a trecut și în finala Eurovision 2012, care va avea loc duminică, 11 martie. Pe blogul lui Adrian am găsit că este nr. 13 în listă. Sper să-i aducă noroc!

Vezi mai mult

Evenimentul, personajul, gafa și bârfa săptămânii

Нравится

Publicat la 02 Mar, 2012; 1,525 afișări;; no comments; tag-uri: ,

video: Jurnal TV

Vezi mai mult

Likbez pentru cei care critică acordarea facilităților fiscale pentru industria IT

Нравится

Publicat la 01 Mar, 2012; 2,567 afișări;; 20 comments; tag-uri: ,

Astăzi Parlamentul Republicii Moldova a aprobat legea privind acordarea facilităților fiscale pentru industria IT. Vor fi impozitate două salarii medii pe economie, iar salariile mai mari de 7100 lei vor fi scutite de impozitul pe venit și asigurările sociale de 23%.

Am simulat mai jos câteva situații posibile referitor la scutirile de impozite pentru sectorul IT pentru salarii de 7100 lei, 10 mii de lei, 15 mii de lei, 20 mii de lei și 30 mii de lei (ms lui Gav pentru calcule). În grafic observați că statul va primi garantat impozite din două salarii medii pe economie (cel puțin 3400 lei impozite pentru fiecare angajat din sectorul IT), iar salariile mai mari beneficiază de reduceri considerabile la achitarea impozitelor. În acest mod, stimulăm companiile de IT să crească salariile pentru angajații din companiile lor și să creeze noi locuri de muncă pentru tineri, iar companiile care au achitat până acum salarii „în plic” – să treacă „pe alb”.

Legea a fost elaborată de mai multe ministere, cabinetul Prim-ministrului, deputați din Parlament și sectorul privat. După aprobare, ea a fost salutată de industria IT. Sigur că imediat au apărut și câțiva cârcotași, care au criticat-o, dar care nu au înțeles corect situația. Pentru ei vin mai jos cu câteva precizări.

1. Să înțelegem specificul industriei IT

Să ținem cont că industria IT nu concurează cu alte sectoare din economia națională, dar cu industriile IT din țările vecine, dar și alte țări din Asia. Astfel, este important ca Republica Moldova să facă faţă competiţiei pe piaţa regională de IT, unde facilităţile pentru companiile IT sunt pe termene îndelungate, cum ar fi:

• România – din 2004 pentru o perioadă nedeterminată,
• Federaţia Rusă – din 2010 pană în 2019,
• Georgia – din 2010 pentru o perioadă nedeterminată,
• Belarus – din 2005 pană în 2020.

Există un aspect important – investitorii. În ultima perioadă, Guvernul a discutat cu câteva companii mari din domeniul IT de peste hotare ca să se extindă și în Republica Moldova. Știți cu cine concurăm? Cu India, o țară cu resurse umane mari și ieftine în domeniul IT. Eliminarea facilităților ne-ar transforma într-o țară neatractivă pentru companiile de peste hotare, care doresc să se extindă în țările emergente.

Eliminarea facilităților ar fi însemnat și creșterea prețurilor la softurile produse în țara noastră și, respectiv, scăderea competitivității industriei IT din țara noastră pe piețele regionale. În urma eliminării facilităților, companiile IT ar fi migrat foarte rapid în aceste țările din regiune unde beneficiază de facilități sau, pur și simplu, s-ar fi retras în zona gri, cu achitarea salariilor în plic și vânzarea softurilor prin companii de peste hotare pentru a nu fi supuse impozitării. Mai mult, ar fi generat migrarea profesioniştilor IT din Moldova (în mare parte tineri) în căutarea oportunităţilor de angajare mai avantajoase peste hotare.

2. Facilitățile au avut un impact pozitiv pentru dezvoltarea industriei IT

În perioada 2005-2011, companiile IT au beneficiat de facilităţi fiscale. Foarte succint prezint câteva dintre rezultate:

• Stoparea parțială a efectului migrației tinerilor și exporturilor de creiere din Republica Moldova. Recrutarea absolvenţilor universităţilor locale cu specializări IT şi motivarea acestora prin salarii competitive a contribuit la menţinerea acestor cadre calificate în R. Moldova.

• Industriei IT a crescut în pofida efectelor crizei economice, ponderea valorii adăugate brute în PIB a crescut de la 0,59% în 2004 la 0,84% în 2010.

• Numărul de companii nou înregistrate în sectorul IT arată o tendinţă de creştere de 11,9% anual în perioada 2005 – 2010, deşi acelaşi indicator calculat pentru toate sectoarele din economie arată o încetinire de (-17,7% anual).

• Exporturile companiilor de soft au înregistrat o rată de creştere anuală de 49% faţă de o rată creştere de 4% a exporturilor R. Moldova în ansamblu în perioada 2005 – 2010;

• Creşterea numărului de angajaţi în sectorul IT (cu 239% in 2010 faţă de 2004) pe fondul unui trend descrescător al numărului de angajaţi în economie (în aceeaşi perioadă numărul total de angajaţi în economie a scăzut cu 10%).

• Interesantă e tendința de creștere a numărului de angajați în interiorul sectorului: companiile IT care au beneficiat de facilităţi fiscale au crescut nr. angajaților în mediu cu 34% anual, ajungând până la cca 1000 de persoane în anul 2011, în timp în celelalte companii din sectorul IT au înregistrat o creştere de 22% anual;

• Cadrul fiscal favorabil a redus fenomenul “salariilor în plic”, salariile din sectorul IT fiind în medie cu 80% mai mari decât salariul mediu din sectorul real în perioada 2005 – 2010.

3. Ce se va întâmpla în anii următori?

Prelungirea facilităților fiscale pentru industria IT (cu mici modificări) va asigura creșterea nr. de locuri de muncă și bine plătite pentru tineri, dezvoltarea în continuare a sectorului IT și atragerea investițiilor străine în economia națională a RM. Un factor important este că dezvoltarea industriei IT va avea ca efect modernizarea celorlalte domenii ale economiei naționale: sisteme informaționale pentru sectorul bancar, proiecte din domeniul e-guvernării, educație etc.

4. Dilema covrigului

Revin la ideea că nu e corect să compari sectorul IT cu alte domenii ale economiei naționale. Ofer un simplu exemplu practic: un lucrător bancar va fi prezent fizic la ghișeu să deservească clienții. În IT lucrurile stau altfel: un programator poate lucra acasă, având serverul sub pat, și să vândă softurile prin companii de peste hotare. Altfel spus, statul are de ales: oferă facilități fiscale și se mulțumește cu o jumătate de covrig (jumătate să rămână la companii, să fie reinvestit în industrie și să modernizeze economia națională) sau elimină facilitățile pentru industria IT și rămâne doar cu gaura de la covrig. Ce alegem?

Vezi mai mult