Acvila, Leul și Vrabie. Gheorghe Vrabie!

Нравится

Publicat la 26 Aug, 2011; 3,203 afișări;; 1 comment; tag-uri: , , ,

Mă enervează oamenii care iubesc Republica Moldova doar de pe panourile publicitare și în timpul emisiunilor televizate. De ce? Deoarece acest mod de “a iubi” este o simplă tehnică de pr și de a mai reaminti muritorilor de rând cât de drăgălașă este mutrișoara celui care își “iubește” republica. Dacă analizezi acțiunile acestor oameni, atunci “iubirea” față de propriul popor seamănă cel puțin cu un act erotic, dacă nu chiar unul pornografic.

Azi vreau să vă prezint un alt tip de om. Unul care nu apare pe panouri publicitare, nu participă la emisiuni televizate și nu are “contract matrimonial” care să indice avantajele economice ale dragostei față de patrie. E o personalitate cu o contribuție enormă la crearea simbolurilor noastre naționale. Un om care iubește Moldova în liniștea sufletului său și prin cerneala peniței sale. Necondiționat.

Ați auzit cu toții de numele lui. Îi spune Gheorghe Vrabie, autorul stemei Republicii Moldova și a designului leului moldovenesc. L-am cunoscut în anul 2007 la o întrunire la oficiul Băncii Mondiale din Chișinău. M-a fascinat prin simplețea și omenia sa. La 21 martie 2011, de ziua sa de naștere, l-am telefonat ca să-l felicit. Ne-am întâlnit din nou. Același om plin de forță creatoare, cu zâmbet pe buze și voce tremurândă, cu mari planuri de viitor și cu un vis, care încă nu reușise să-l împlinească în ultimii 10 ani în perioada guvernării comuniste. Maestrul visa să tipărească o carte despre simbolurile naționale ale Republicii Moldova, pe care le-a elaborat, în care să povestească pas cu pas istoria acestor simboluri… să ofere detalii, pe care doar el le știa, despre culisele stemei naționale, ale leului moldovenesc și multor altor simboluri…

I-am promis că voi căuta o modalitate să-l ajut. Nu aveam în bugetul familiei o sumă suficientă de bani ca să fie tipărită această carte. Am găsit soluția la Guvern, care și-a asumat integral cheltuielile pentru tiparul acestei cărți. Azi, 26 august, cu o zi înaintea Zilei Independenței, cartea a ieșit de sub tipar. Gheorghe Vrabie a venit la Guvern și i-a transmis personal un exemplar al acestei cărți Premierului Vlad Filat și a mulțumit pentru sprijin. Am și eu un exemplar. Tricolor. Miroase și acum a cerneală proaspătă de la tipografie.

Vezi mai mult

Taxa zilnică de cazare în căminele studențești costă cât un pachet de semințe prăjite

Нравится

Publicat la 20 Aug, 2011; 6,468 afișări;; 12 comments; tag-uri: , , , ,

Căminele studențești din mica noastră republică sunt “varză”, iar taxa zilnică de cazare în cămine valorează cât un pachet de semințe prăjite. Tu știi asta. Eu știu asta. Toți știm asta. Căminele cu condiții bune de cazare sunt o excepție (câteva de la medicină, spre exemplu). Problema e gravă. Pentru cei, care au o dificultate cu cifrele, am “photoshop”-it ceva mai jos:

Dacă mai dorești detalii, fă click pe protv sau timpul de dimineață. Aici e prezentată situația la frații noștri români din Cluj.

Cei, care sunt prieteni cu cifrele, îi mulțumesc în cor lui Zenu & bădița Ion și deschid o analiză. Câteva date mai jos:

a) În Republica Moldova există 275 de cămine studențești ale școlilor profesionale, colegiilor și universităților. În sistemul educațional sunt implicați circa 172 mii de studenți, dintre care 1/3 (46 000 studenti) sunt cazati in camine. Capacitatea de satisfacere a cererilor de cazare în cămin, care la momentul de faţă constituie 72% din numărul total de solicitări.

b) Circa 14,3% dintre cămine studenţeşti sunt în stare nefuncţională. 50% din cămine necesită reparaţie capitală. 70% parte din cămine necesită atât reparație capitală, cât şi reparație curentă. Căminele s-au învechit moral şi consumă excesiv energie termică. Acestea necesită reparaţia capitală a structurii de rezistenţă, a reţelelor inginereşti de alimentare cu energie şi apă. În perspectivă de lungă durată problema neasigurării condiţiilor decente de trai în căminele studenţeşti poate genera fenomenul insuficienței de resurse umane calificate în Republica Moldova.

c) Costul mediu lunar de întreținere a unui student în cămin este de 312,2 lei (în dependență de universitate variază între 158,34 lei şi 350,36 lei), iar intretinerea anuala unui student in camin este de 2700 de lei.

d) Formula de calcul a taxei de cazare, reglementată prin HG nr. 99 din 30 ianuarie 2007, este următoarea: 40% student, 60% stat (în cazul învăţământului secundar de specialitate contribuția statului este de 85%).

Deci, rezumăm: mobilierul, rețelele electrice și canalizarea din căminele studențești sunt din perioada când actualii rectori ai universităților erau studenți. Condițiile de trai în cămine sunt sub orice critică și departe de standardele “euro” ca și visul frumos al multor politicieni moldoveni de a deveni președinte al țării. Până aici ne-am clarificat.

Ce facem mai departe? Acționăm:

1. Începem cu evaluarea tehnică a 15 cămine studențești în următoarele 2 luni. Astfel, în urma analizei, se va putea lua decizia de demolare a câteva cămine cu risc sporit pentru securitatea studenților și alocarea din bugetul de stat / prin parteneriate public private a fondurilor pentru a începe renovarea în anul următor a câteva cămine.

2. Continuăm cu îmbunătățirea legislației privind parteneriatul public privat, care în acest moment nu prevede instrumentele pentru implementarea unor astfel de proiecte. În bugetul de stat nu am avut, nu avem și nici nu se predeve să avem suficienți bani ca să renovăm toate cele 275 de cămine studențești din republică. Instituţiile de învăţământ dispun de spaţii atractive pentru agenţii economici, ateliere şi gospodării adiacente capabile să genereze profit. Fiind puse în condițiile de autonomie financiară, universitățile vor deveni mai active din punct de vedere economic şi vor gestiona mai eficient potenţialul şi resursele interne existente. La modul practic asta ar însemna construcția mansardelor sau alocarea unor terenuri agenților economici, care vor renova integral câteva cămine studențești. Soluții de “ppp” sunt. Important să fie în limita cadrului legal.

3. Și, în mod obligatoriu, ajungem și la modificarea taxei de cazare în căminele studențești. Acum, un student achită anual o taxă medie de 1080 lei, ceea ce înseamnă în jur de 4 lei cazare pentru o singură zi. Adică exact cât un pachet de semințe prăjite. Cu așa taxă e posibil să ai condiții bune de cazare? Nu e posibil. Majoritatea studenţilor ar accepta să achite o taxă de cazare mai mare, dacă li s-ar oferi condiţii mai bune de trai. După majorare, taxa va fi oricum cu mult sub costul de piață, dar va permite acoperirea parțială a cheltuielilor de întreținere. Statul și agenții economici își vor investi banii în investiții capitale ale căminelor studențești (schimbarea reţelelor inginereşti, consolidarea fiabilităţii construcţiilor, termoizolare).

Procesul de renovare a tuturor căminelor va dura. Nu un an și nici doi. Important e să mișcăm carul din loc. Viteza va crește pe parcurs.

Spre exemplu, în acest an începe renovarea căminelor USM din str. Tighina printr-un parteneriat public privat cu Fondul European de Pensii. În 3 ani vor fi renovate căminele nr. 1, 2, 3 și 4. După renovare, camerele studenților vor fi dotate cu baie, o mică bucătărie și alte comodități.

De altfel, dacă vom “acționa” ca în ultimii 20 de ani, atunci căminele studențești vor ajunge într-o așa o stare când demolarea și construcția unor cămine noi va fi o soluţie mai bună decât repararea lor.

PS: Jenea, вода і квіточки для вас.

Vezi mai mult

Prețuri mai mici la calculatoare și mai multe locuri de muncă în domeniul IT

Нравится

Publicat la 15 Aug, 2011; 3,306 afișări;; 3 comments;

Cetățenii moldoveni ar putea cumpăra din 2012 computere la prețuri mai mici decât cele actuale + se preconizează o creștere a locurilor de muncă în domeniul IT. Chiar dacă sună acum triumfalist și populist, aceste lucruri pot deveni realitate dacă vor fi implementate în practică cele câteva lucruri la care azi s-a convenit preliminar în cadrul unei ședințe a Primului Ministru Vlad Filat cu companiile producătoare de soft și importatoare de calculatoare.

Am pornit de la câteva probleme:
1. importul ilegal de calculatoare (datele neoficiale indică o cifră de circa 60%),
2. scăderea competitivității companiilor producătoare de soft din R. Moldova în urma eliminării facilităților din 2012,
3. criza de specialiști IT bine instruiți pe piața locală.

După discuțiile lungi și în contradictoriu avute de cabinetul PM (Constanța, mulțumesc!) în perioada de pregătire a întâlnirii cu colegii din domeniul privat și cei de la Ministerul Finanțelor. Sarcina este să identificăm soluții, care să ofere avantaje cetățenilor, mediului privat și bugetului de stat. Partea plină a păharului este că asemenea soluții există.

Pe scurt, acestea ar fi:

1. păstrarea unor facilități fiscale pentru companiile producătoare de soft în următorii ani. Asta va menține competitivitatea companiilor de soft din R. Moldova la nivel internațional și va genera noi locuri de muncă. Pentru comparație, în ultimii 5 sectorul IT a dublat numărul locurilor de muncă și a crescut de 4 ori transferurile la bugetul de stat. În 2010, sectorul IT (fără operatorii de telefonie fixă și mobilă) a transferat în bugetul de stat cca 390 mln. de lei.

2. scăderea tva, a taxelor vamale și a accizelor rămase la importul de hardware. Experiența statelor mai civilizate ne arată că o astfel de politică nu duce la scăderea taxelor în bugetul de stat, ci se mențin la același nivel sau cresc. Explicația constă în faptul că se va diminua contrabanda, deoarece se creează un mediu în care agentul economic este mai interesat să achite taxe la stat, decât unor intermediari + prețul final la produsele hard vor scădea (cu cât? e prea devreme de estimat, ne vor spune companiile din domeniu).

3. majorarea numărului locurilor de studii la buget pentru specialitățile IT, creșterea calității studiilor în domeniu în liceu și universitate și implementarea unei campanii de informare și comunicare pentru tineri în privința carierei în IT. Sigur că am indicat doar direcția de acțiune, toate detaliile urmând să se regăsească prin modificarea actelor normative, alocări din bugetul de stat, lucru activ în presă etc.

Repet că lucrurile menționate mai sus nu-s deja realizate, ci sunt de abia la etapa de analiză. Acum încă nu știm cu cât vor scădea taxele sau accizele. Ulterior, după ce se identifică cele mai bune soluții în următoarele săptămâni, în toamna 2011 vom trece la acțiune.

Vezi mai mult

“Posmagii nu-s muieți”. Acesta nu-i subiect de scandal, presa NU a scris despre el

Нравится

Publicat la 12 Aug, 2011; 2,351 afișări;; 12 comments;

M-am săturat de scandaluri politice și babe violate în știrile online și tv. Azi am organizat un eveniment pozitiv, dar presa NU a scris despre el. E subiect de scandal? Nu. Ok, despre el nu scrim.

Azi e Ziua Internațională a Tineretului, declarată de ONU în 1999. Ministerul de ramură, din păcate, azi a dormit. În calitate de consilier al PM pe domeniul tineret și IT, am avut grijă ca Premierul să semneze un mesaj de felicitare către tinerii din Republica Moldova și am organizat o vizită a șefului Guvernului la Endava, o companie din domeniul IT, unde sunt angajați 200 de tineri, ce au salarii de circa 1000 USD fiecare.

Altfel spus, am dorit să evidențiem ceva pozitiv în zi de sărbătoare. Plus, am atins o problemă: sunt tineri ce primesc acasă salarii europene în domeniul IT, în timp ce anul acesta au rămas locuri libere după admiterea în universități la specialitatățile IT (la drept și economie se călcau pe picioare).

Era ok să fie prezentă presa ca, prin intermediul televizoarelor și pixelilor de pe site-urile de știri, liceenii să vadă că pot face carieră bună și în IT, nu doar să culeagă căpșuni “la Italia” și să lucreze “la stroikă” în Moscova.

N-a fost să fie. Nu-i scandal? Nu. Ok, presa și-a căutat de treabă și n-a venit. Din toată presa invitată, unica televiziune prezentă a fost Publika TV, dar care a venit nu pentru eveniment în sine, dar ca să-l întrebe pe Premier ceva legat de prețurile la benzină.

Sunt o persoană ce vin din presă. Știu și înțeleg cum funcționează presa. Azi m-am convins încă o dată că presa noastră de multe ori e superficială și foarte rar vede subiectul dacă “posmagii nu-s muieți”. Mă întreb și vă întreb: dacă politicienii nu ar face declarații, ar avea oare presa noastră subiecte?

Vezi mai mult

Foto și impresii din Raiul de pe Dunăre

Нравится

Publicat la 07 Aug, 2011; 4,804 afișări;; 3 comments; tag-uri: , , ,

Sulina, locul în care Dunărea se revarsă în Marea Neagră, este orașul de suflet al familiei noastre. Acum 3 ani, acolo am cunoscut-o pe Nadia la o școală de vară a românilor din afara granițelor. Și așa cum începutul lunii august 2011 a însemnat 1 an de la căsătoria noastră, am decis să revenim în Sulina ca să ne petrecem aici vacanța de vară. Vă propun mai jos să vedeți câteva poze și impresii.

Ne-am pornit seara târziu din Chișinău. Am prins răsăritul de soare în Galați, când treceam Dunărea.

La ora 8:00 dimineața am ajuns în Tulcea. Chiar dacă ne despart doar câțiva km de Republica Moldova și se vorbește aceeași limbă, se simte altă lume. Una mult mai liberă și lipsită de complexe. Poza de mai jos este relevantă. Tot la capitolul “2 băbuțe stau la sfat” mai adaug că am observat cum, în Sulina, două doamne în vârstă – una vorbitoare de română și alta de ucraineană – comunicau fără de probleme. Fiecare în limba sa. Și se înțelegeau de minune.

După o călătorie de 3 ore cu vaporul, am ajuns în Sulina. Un pic de istorie. Sunt istorici ce consideră că Sulina a fost una dintre localitățile grecești din sec. VII î.H. din nord-vestul Pontului Euxin. În 1856 aici se stabilește Comisia Europeană a Dunării. Atunci, dintr-un simplu sătuc de pescari la mijlocul sec. XIX, Sulina se transformă într-un oraș important pentru traficul fluvial european, fiind printre primele orașe din România care a beneficiat de sistem de iluminare publică. În perioada celui de-al doilea război mondial sunt distruse aproximativ 80% din clădirile orașului. Azi Sulina are circa 4 mii de locuitori. Vedeți mai jos o parte a acestui orășel rustic.

Centrul orașului este liniștit, aici este interzis și transportul public. În portul Sulina poți vedea mulți pescari. Am observat și doamne care prind pește cu undița din Dunăre. Simpatic.

Văzut și clădiri vechi. Neîngrijite. Păcat. Partea plină a păharului este că “sulinenii” au altă logică decât chișinăuenii și nu au demolat aceste clădiri.

Peisaje rustice și pline de farmec găsești peste tot în Sulina. În poza de mai jos doi neobrăzați “strică” priveliștea :)

Apusul de soare în Sulina are ceva Dumnezeiesc. Dar și ceva specific românesc, valabil pentru ambele maluri ale Prutului. Atenție la sticla de plastic de pe Dunăre… da, da, e în partea dreaptă a soarelui, aproape de linia orizontului. Observat? Ok. Să nu faci așa! :P

Iată-ne și pe noi. Verdele și roșu din imagine nu are nicio conotație politică. Dar și nicio legătură cu vaporul turcesc “Cem Șener” de pe fundal. Mai degrabă că petele de culoare de pe hainele mele contrastează cu primăvara din fusta Nadiei și cu celelalte anotimpuri ale dragostei din privirile noastre.

Stai, stai… să nu uit. În acest an, în Sulina, “m-am îndrăgostit” din nou. E vorba de Sănduța. Ne-am jucat împreună. Sanduța l-a recitat pe “Zdreanță” de Arghezi. Într-o română impecabilă. Cu intonație. Și cu gesturi. La întoarcere spre casă am făcut și o poză. Pentru istorie.

Am ajuns iarăși la bac, cu care trecem brațul Dunării. De această dată soarele apune. Sclipește și ne zâmbește printre nori. Ne-am luat rămas bun. Dar nu pe mult timp.

Foto: Igor Vrabie
Alte poze din Delta Dunării vedeți aici.

Vezi mai mult